Archive

Archive for October, 2010

Life without PHOTOSHOP

October 13, 2010 Leave a comment

Pentru ca in ultima vreme am tras chiulul pe blogul cu si despre film, o sa va relatez o poveste. O poveste a unui bun si drag prieten si anume Augustin Popescu.

Povestea este despre film si photoshoparea filmului. Cititi cu drag, cei care inca mai folositi pelicula. Si nu doar voi ­čÖé Impartasiti. A imparatasi inseamna cunoastere si pentru altii ca voi, care ati inceput candva a cunoaste aceasta placere a vietii – fotografia.

“Povestea cu prelucratul sau nu a imaginilor capturate pe senzor este o poveste oarecum interesant─â. De multe ori am auzit: ÔÇ×eu nu prelucrez in PhotoshopÔÇŁ sau ÔÇ×dac─â nu se inventa prelucrarea pe calculator ce f─âceai?ÔÇŁ. A┼úi auzit ┼či voi, nu?!?
Dar nu vreau s─â analizez motivele pentru care unii utilizatori de aparate de fotografiat digitale nu agreaz─â prelucrarea a ceea ce a rezultat din ap─âsarea declan┼čatorului. Nu acesta este scopul acestui articol. Vreau s─â v─â povestesc despre altceva. Vreau s─â v─â povestesc despre fotografia pe film. ┼×i aici nu m─â refer la stilurile LOMO, YOLA sau VOICU, ci la fotografie prelucrat─â manual intr-un atelier foto*. ┼×i ca s─â simplific lucrurile m─â voi referi doar la fotografia alb-negru.
. Vreau s─â v─â povestesc despre ÔÇ×chinurileÔÇŁ prin care trece imaginea imprimat─â pe materialul fotosensibil negativ. Chinuri pe care le indura cu stoicism de la scoaterea din aparat ┼či p├ón─â ce fotografia era inr─âmat─â ┼či pus─â la loc de cinste pe perete in ÔÇ×camera bun─âÔÇŁ.
. Dar mai intâi să inţelegem noţiunea de material fotosensibil.
. Materialul fotosensibil indispensabil pentru realizarea unei fotografii argentice se compune din dou─â p─âr┼úi distincte: suportul transparent ┼či stratul de gelatin─â impregnat cu s─âruri de argint sensibile la lumin─â, denumit emulsie. Pentru a reproduce subiectul c├ót mai fidel in alb-negru, inclusiv semitonurile, la aceste s─âruri se adaug─â diferi┼úi pigmen┼úi.
. Primul dintre chinuri se nume┼čte proces negativ ┼či inglobeaz─â totalitatea opera┼úiilor ulterioare inregistr─ârii pe materialul fotosensibil a unei imagini, care au ca scop ob┼úinerea unui negativ. Etapele procesului negativ sunt, de regul─â, developarea, cl─âtirea, fixarea, sp─âlarea, cl─âtirea in acid acetic diluat ┼či uscarea.
. Developarea este opera┼úia prin care, folosind o substan┼ú─â de developare (numit─â revelator) apare imaginea fotografic─â pe emulsiile negative. Developarea produce o reducere a s─ârurilor de argint propor┼úional─â cu intensitatea luminoas─â la care a fost supus─â suprafa┼úa sensibil─â. Developarea se face intr-o baie de developare. Compozi┼úia b─âii de developare, precum ┼či durata develop─ârii influen┼úeaz─â direct densitatea ┼či contrastul negativului ┼či implicit contrastul ┼či tonalitatea imaginii pozitive. Este dificil de precizat o durat─â optim─â de developare deoarece aceasta depinde de contrastul dorit. Durata de developare se determin─â in func┼úie de contrastul care convine cel mai bine scopului urm─ârit, genului de lucrare sau/┼či h├órtiei fotografice pe care se va copia. Hmm… deja sun─â a prelucrare, nu?
. Urmeaz─â baia de intrerupere in care se introduc emulsiile fotosensibile, pentru circa 30-60s dup─â scoaterea din revelator. Baia de intrerupere opre┼čte aproape instantaneu ac┼úiunea revelatorului. F─âr─â a fi absolut obligatorie, baia de intrerupere este necesar─â ┼či recomandabil─â deoarece evit─â apari┼úia petelor datorate inegalit─â┼úilor de developare.
. Urmează fixarea. Fixarea este operaţia prin care halogenura de argint impresionată de lumină este redusă in argint metalic prin procesul developării. Insă in stratul de emulsie mai rămâne o cantitate mare de halogenură de argint neredusă (75-80%), care trebuie indepărtată in mod obligatoriu, deoarece in caz contrar, se va reduce treptat sub acţiunea luminii in argint metalic, degradând iremediabil imaginea fotografică iniţială.
. Urm─âtorul pas este uscarea negativului. Pentru a ob┼úine o granula┼úie mai mare a negativului se poate trata materialul, dup─â sp─âlare, intr-o baie de alcool denaturat. ┼×i iar sun─â a prelucrare…
. In cazul in care negativul a fost subexpus sau subdevelopat, prin folosirea unei b─âi de inn─âlbire se poate cre┼čte densitatea ┼či contrastul imaginii cu p├ón─â la 40%. Deasemenea se poate m─âri ┼či granula┼úia in func┼úie de substan┼úele chimice folosite in baia de inn─âlbire. Prelucrare?
. Tot prin folosirea anumitor substanţe chimice in baia de innălbire se pot imbunătăţii doar detaliile in zonele intunecate sau se poate reduce contrastul. Prelucrare?
. In cazul in care sensibilitatea negativului este mai mic─â dec├ót timpul necesar inregistr─ârii unor imagini corect expuse se vor ob┼úine negative subexpuse; caz in care inainte de developare materialul fotosensibil se va introduce intr-o baie de intensificare, apoi se spal─â ┼či se developeaz─â normal. C├ó┼čtigul de sensibilitate poate fi de dou─â ori sau mai mult, in func┼úie de emulsia folosit─â. Prelucrare?
. Prelucr─ârile gen solarizarea, pseudosolarizarea sau basorelieful… au ap─ârut cu mult inaintea Photoshop-ului. Photoshop-ul nu a inventat coada la cirea┼č─â, ci doar a digitalizat-o.
. Odat─â ce negativul a fost… prelucrat se poate trece la procesul pozitiv. Acesta este stadiul de prelucrare fotografic─â ce are drept scop ob┼úinerea de pe un negativ a unei copii pozitive.
. Spre deosebire de printarea imaginilor digitale la diferite dimensiuni, in cazul copiilor pozitive de pe negativ ii sunt necesari timpi diferiţi de expunere in funcţie de dimensiunea dorită. Cu cât mărirea este mai apreciabilă, cu atât timpul necesar de expunere este mai lung. Prelucrare?
. Pentru redresarea liniilor de fugă se poate inclina rama in care este prinsă hârtia fotosensibilă la aparatul de mărit. Dar prin inclinarea ramei de copiat, o extremitate a hârtiei sensibile va primi o iluminare mai puternică. Pentru corectarea inegalităţii de iluminare se maschează o anumită durată de timp partea hârtiei aflată mai aproape de obiectiv. Prelucrare?
. Pentru a ob┼úine o fotografie high-key este necesar─â o expunere mai lung─â dec├ót in mod normal, apoi se va developa intr-un revelator foarte diluat ┼či in a c─ârui compozi┼úie s─â nu intre substan┼úe ce accentueaz─â contrastul sau care pot facilita apari┼úia voalului. Prelucrare?
. Pentru a obţine o fotografie low-key se va alege un negativ cât mai contrast care va fi copiat pe hârtie cu gradaţie contrastă, efectuându-se o expunere bogată. Deasemenea se va folosi un revelator energic. Prelucrare?
. Pentru a obţine fotografii cu un aspect catifelat, dar totuţi viguros se folosea hârtia carbon.
. Pentru fotografii lucioase se folosea folie de celofan lipit─â peste acestea. Dac─â se dorea virarea spre sepia se folosea celofan colorat. Prelucrare?
. Dar s─â nu uit─âm de retu┼čuri (tot prelucr─âri). Retu┼čul negativ presupune corectarea prin interven┼úie mecanic─â pe imaginile negative a petelor luminoase, zg├órieturilor ┼či a altor defecte similare. Retu┼čul negativ se realizeaz─â prin ha┼čurare cu v├órful unui creion (un fel de healing brush). Pentru ca grafitul s─â adere la stratul de emulsie se aplic─â pe suprafa┼úa acesteia matolein. In cazul unui retu┼č nereu┼čit, lacul matolein impreun─â cu grafitul se poate ┼čterge cu ajutorul terebentinei (un fel de undo, nu?). Pentru suprafe┼úe mai intinse se folose┼čte neococcina.
. Pentru scoaterea punctelor negre (pete pe senzor?) se folose┼čte bisturiul, lama de b─ârbierit sau cu┼úite speciale sau pentru preten┼úio┼či (fanii CS5 de azi) creioane abrazive (eraser?).
. In funcţie de revelatorul folosit anumite tipuri de hârtie fotografică permit obţinerea de tonuri mergând de la negru cald la brun, sepia sau purpuriu.
. Pe vremuri orice retu┼čor care se respecta avea in trusa sa un instrument asem─ân─âtor unui vaporizator perfec┼úionat, numit aerograf. Aerograful era folosit pentru impr─â┼čtierea unui strat fin de substan┼ú─â indispensabil─â at├ót pentru retu┼čul negativ c├ót ┼či pentru cel pozitiv. Cu ajutorul aerografului se puteau realiza trucaje ┼či alte opera┼úiuni imposibil de realizat altfel; datorit─â lui era suprimat─â dificila ┼či mig─âloasa opera┼úie de disimulare a fundalurilor cu ajutorul estompei sau pensulei. Deasemenea era folosit in ob┼úinerea degradeurilor, vignet─ârilor, etc.
. Trusa de creioane a unui retu┼čor con┼úinea creioane cu min─â tare, notat─â cu H, de diferite intensit─â┼úi de la 1 la 9 ┼či min─â moale, notat─â cu B, a c─âror intensit─â┼úi sunt de la 1 la 6 (un fel de pencil).
. Opera┼úiunile de retu┼č se executau pe pultul (masa) de retu┼č sau pe plan┼četa de retu┼č (un fel de fereastr─â principal─â in PS) care era inclinat la cca.60┬░.
. Tot in trusa retu┼čorului se g─âseau ┼či m─â┼čti (sun─â cunoscut?). De regul─â, m─â┼čtile erau confec┼úionate din h├órtie neagr─â sau carton, eventual pl─âcu┼úe de tabl─â sub┼úire de aluminiu, care aveau prev─âzut─â in mijloc o decupare de dimensiuni ┼či forme diferite. Se folosea atunci c├ónd se dorea ca subiectul, de obicei un portret, s─â fie incadrat de margini albe, f─âr─â contur precis, imaginea fotografic─â incadr├óndu-se in deschiz─âtura central─â a m─â┼čtii.
. Cu ajutorul aparatului de m─ârit sau a ghilotinei se stabile┼čte raportul laturilor sau se elimin─â elementele nedorite din cadru (sun─â a crop?).

. In concluzie se poate tr─âi ┼či f─âr─â editare computerizat─â, dar prelucr─ârile au existat, exist─â ┼či vor exista pentru c─â nu se va inventa prea cur├ónd aparatul de fotografiat care s─â exprime exact viziunea fotografului indiferent de condi┼úiile de fotografiere.”

Life without Photoshop, by Augustin Popescu
Advertisements
Categories: Film Tags: , , ,